Estențele tari.

Cele mai recente date oferite de European Health Interview Survey (EHIS) spun că în 2014 aproximiv două treimi din populația Romaniei  (65,1%) nu consuma zilnic frute sau legume. (1)

Organismul uman funcționează pe energie pură. Conexiunile interneuronale ( axo-axonice, dendro-dendritice ) se produc cu descărcare și eliberare de energie.  Trebuie sa îi oferim tot ce  are nevoie pentru o funcționare bună și armonioasă. Macronutrienții, în ordinea puterii lor calorice- pe baza cărora corpul nostru funcționeaza sunt: Carbohidrati, lipide și proteine.

Contrar așteptărilor, carbohidrații ăștia nu sunt chiar atât de păcătoși. Cum am zis, funcționăm pe energie, pentru a  beneficia  de energie cat mai rapid și în cantitate cat mai mare, avem nevoie  de un macronutrienți  care deține o putere calorică mare și care poate fii sintetizat rapid în energie, adică carbohidrați – mai pe ocolite, mai pe romanește, funcționăm pe zahăr- .

Carbohidrații, dragii de ei, sunt dați la o parte de ani buni, blamați pentru fiecare kilogram în plus și puși la colț.

Sunt două tipuri de carbohidrații, simpli și complec

și. Carbohidrații simpli sunt reprezentați de  mancarea procesată, orice zahăr ultra-hiper-mega procesat intră in această categorie. Carbohidrații complecși se găsesc în fructe și cereale, pe aceștia trebuie să îi consumăm, aceștia ne oferă adevărata energie ș

hurom-hz-3

i nu sunt  transformați in depozite de grasime ( daca nu sunt consumați in exces).

Vă spun sincer, sunt o împătimită a cafelei,  e bautura mea de la orice oră a zile, îmi place gustul ei amarui ce-mi trezește rapid viscerele, dar energia ei e de scurtă durată și de intensitate mare, imediat dupa ce efectul  cofeinei dispare mă simt stoarsă de viață.

Am  căutat luni la rând modalitătii de a îmi incepe ziua într-un mod mai sănătos, mai benefic. În urma studiilor efectuate (pe mine, evident), am ajuns la inegalabila concluzie că nimic nu se compară cu mic dejun care să conțină cât mai multe fructe. Soluție imbatabilă clar, dar nu se contopea prea bine cu lenea mea cronică, care mă împiedică dimineața să fac și o activitate de baza, cum ar fii mestecatul. Pentru a-mi hrănii neuronii și în același timp să îmi mulțumesc sufletul de leneș, am decis ca cea mai bună modalitate de a-mi satisface nevoile energetice este să investesc într-un storcător de fructe. Din auzite, din căutate am înțeles că storcătoarele Hurom sunt cele mai bune, așa că toate căutările mele s-au axat pe găsirea de reduceri la storcătoarele Hurom. 

E un lucru mai mult decât cunoscut că  legumele și fructele iși pierd din propriețăți când sunt procesate, și ar fii și păcat să nu  beneficiez și de toți micronutrienții din ele.  Cea mai buna alegere pare a fii storcătorul prin presare la rece, Hurom  , nu știu cât promite el exact dar eu sper sa primesc cel puțin  cu până la 6 ori mai multe vitamine, minerale și enzime.

Carbohidrații sunt, asa cum îmi place mie să-i numesc, esențele tari. Nu ai nevoie de mult să primești randament mare.

Acum îmi incep diminețiile cu un pahar mare de suc de fructe proaspăt stors,  îmi oferă energia de care am nevoie pe tot parcursul dimineții, fără să îmi epuizeze toate depozitele.

La cafea tot nu am renunțat, dar mai întai, fructele.logo-hurom_1504190816

Articol scris pentru SuperBlog2017!

(1)-articol date statistice

Advertisements
Estențele tari.

De-ar fi ea toamnă

Cuta aceea simpatică dintre sprâncene, ce se formează  când este vizibil iritată, nu își face prezența astăzi. Razele soarelui  nu îi mai  deranjează retina, are fruntea complet descrețită în timp ce asculță picurii de ploaie ce lovesc frenetic geamul.

Are pielea albă  si o postură demnă, plină de răceală. Dar chipul, chipul îi este cald precum zilele de vară. Părul arămiu îî îmbracă umerii,  buleze roșii, cărnoase se aruciesc intr-un zâmbet timid iar ochii  ciocolatii îți pătrund în suflet și îl incălzesc. Iși arunca privirea pe fereastră și rostește primele vorbe ale dimineții:

“Bună dimineața toamnă, anotimpul meu” Cuvintele îi alunecă ușor pe buze, iar vocea ei melodioasă îmi duce utricula și sacula la extaz.

Se rapid jos din pat, cu o eleganță nemaîntâlnită, frunzele în cadere ar fi geloase pe mișcarile ei fine, pe mișcarea suavă a șoldurilor,ce par a se  mișca pe o melodie  doar de ele auzită.

large_img_925070

Are mintea răvășită precum frunzele toamna, în gănduri este haos și în haine la fel. Își caută cu disperarea pantalonii negri preferați, cu talie înaltă,   și cardiganul crem, alege rapid o cămașă albă din dulap  pe care o bagă cu atenție în pantaloni,  își mută atenția spre porțiunea din dulap rezervată paltoanelor de damă – pentru ca da, dulapul nostru are secțiune separată pentru “gecile mele ponosite si lipsite de eleganță”- . Până să o cunosc nici nu știam că exista și alte tipuri de paltoane înafară de paltoane  de iarnă. Își alege cu migală un palton bej -și nu, nu e un palton de iarna de damă -. e subțire cât să nu îi impovăreze umerii fragili , dar nu destul de subțire încât să lase vantul rece de toamnă să-i pătrundă în oase. Îi scoate părul arămiu și focul din ochii  în evidență, o îmbracă în elegantă și îi face postura sa pară mai rece și calculată.

Nu folosește niciodată pafum, dar nici nu are nevoie. Misterul e parfumul ei preferat. Il poartă cu atât de multă incredere și îți îmbată toate simțurile.

Se încalță fugar cu botinele, negre și ele, și o admir din ușă, în timp ce se împiedică de prag. Este veșnic împiedicată, pierdută în ganduri, și la fel de veșnic încăpățânată, nu renunță la tocuri, chiar daca gleznele ei îi cer cu disperarea asta.

large_img_1116225

Îmi pregătește și mie ghetele de piele, cumparate și alese de ea, pentru că simțul meu estetic spune că ghete sunt si bocancii mei de munte, iar  al ei nu este de acord. Îmi scoate si cea mai puțin ponosită geaca  și  citesc în privirea ei  că toamna asta trec pe paltoane.

 

Găsește mereu un echilibru perfect în hainele pe care le poartă toamna, niciodată prea cald, niciodată prea frig. Vorbește cu tot sufletul de armonia pe care i-o inspiră toamna, de căderea suavă a frunzelor și de mirosul ploii.

Pașește cu șiguranță pe covorul așternut de copaci și se plange din nou că a fost o nedreptate că s-a născut vara, iar  ca toate încercările mele de pană acum de a o convinge că nu are rost să fie suparată pe un anotimp, și aceasta a  dus la același raspuns:

” Tu nu întelegi, nu ai cum. Sunt toamnă-n suflet !”

Articol scris pentru SuperBlog2017!

 

De-ar fi ea toamnă

Tot ce mai pot să fac e să scriu…

https://ro.pinterest.com/pin/328340629055424305/

Simt cum ghearele-ți negre ca noapte îmi iau răsuflarea. Degetele tale ce-mi erau alinare lasă acum urme de cenusă pe trupu-mi gol când îmi ard carnea.

Sărutările tale imi mângâiau piele, îmi accelerau pulsul și îmi îmbrățișau sufletul. Acum îmi simt carnea putrezind sub ele. Cum ai reușit să transformi ceva atât  de frumos în ceva așa macabru?

Câte suflete mai vrei să furi? Câte inimi să mai frângi? În jocul acesta continuu de colecționat iubiri te vei opri oare din sfâșiat suflete ?

Te-ai hrănit  cu sentimentele mele și mi-ai lăsat sufletul cenusă, măcar de ți-ar fi fost izvor de fericire.

Cum să mi te scot din gânduri iubite?

Cum să uit toate mângâierile tale când fiecare celula din corpul meu are imprimată forma degetelor tale.

În căutarea fericirii absolute am jucat amandoi un joc prea scup. Eu mi-am pierdu sufletul hranindu-l pe al tău.

Vreau să uit cuvintele frumoase și promisiunile goale. Vreau să nu mă mai gandesc la trecut – la tine- să pot uita de viitor.

Și nu stiu cum și ce să fac. Căci focul tău mi-a cuprins viscerele, fumul mi-a intoxicat toate simțurile.

Tot ce mai pot să fac acum e să scriu.

Articol scris pentru înscrierea în SuperBlog2017!

 

Tot ce mai pot să fac e să scriu…

Tech support!!

Odată cu evoluția asta a tehnologiei  majoritatea personelor din jurul meu trecute de 40 de ani au avut cel puțin o dată probleme cu ea.

 

Că este un telefon din acesta “cu degetul” sau un router ce pur și simplu nu vrea să funcționeze, mereu am fost “ băiatul de la tech support”.

 

Totul începe cu un telefon de la o rudă nu foarte îndepărtată care are ceva probleme cu internetul.

Ajung ispășită, și nu prea dornică de o luptă cu toată cablăraia, să rezolv problema cu “lucrarea asta a diavolului”.

 

Exact cum mă așteptam marea de cabluri mă așteptă, parcă încercând să îmi sfideze răbdarea. Dacă până acum am crezut că este greu să îți despleticești căștile dupa trei minute de stat libere în buzunar, acum, când mă uit la maldărul ăsta de fire, par a fi o binecuvântare de la Dumnezeu.

Fire peste fire, nici nu mai știu ce întră unde,  care este acumulatorul, care este firul de WAN sau cel de LAN.

 

Jumătate din zi mi se pierde retrăind un joc al copilăriei mele, mațele încurcate, într-o variantă “de adulți”.organize-cords-2

Mă pierd rapid printre cabluri HDMI și cabluri de rețea, și tentația de a mă imfrupta rapid dintr-o tigară crește rapid.

Nu am mai văzut asemenea dezastru in conectica(ă) de mult timp.

Cu ceva bandă dublu adezivă și, din fericire, un birou destul de lat, reușesc să fac ordine în jungla asta a firelor.

 

După ce reușesc să cablez routerul corespunzător și parcă toate ledurile sunt aprinse unde și cum trebuie  mă apuc de ceea ce ar fi trebuit să fie cea mai ușoară parte. Configurarea.

 

Astept mai mult decât trebuie să se deschidă browserul vechi,  mai mult ca sigur nefolosit de toate cunoștintele mele ( no, acum sincer, cine mai folosește Internet Explorer? Descărcarea altui browser nu se pune). Îmi strofoc creierii să găsesc ip-ul potrivit, pentru ca pe  routerul asta vechi și ponosit  nu se mai vede.

192.168.1.0…uhh, nu ?

192.168.1.1 ,hai că poate a treia oară e cu noroc.

192.168.0.1.

EVRIKA!

Bun bun,  acum  ce?

Numele de utilizator ? Hai că ăsta se vede parcă pe umbra aia de etichetă. Ușor ușor parcă simt că avansez, trec rapid si parola  scrisă tot pe spatele routerului și.…” Autentificare eșuată”

 

-Stai stai, adică cum, eu urmez fiecare pas, scriu numele de utilizator si parola care au fost trimise cu tine, lucru nefolositor și tu ai curajul să îmi zici că autentificarea a eșuat ? Hai că asta e culmea.

-Scobitoare! Dăm reset. Am eu scobitoare de cojocul tau creație diabolică.

 

Dacă nu s-a putut  lucra cu frumosul, după reset routerul parcă si-a mai revenit puțin și am reușit să ma autentific cu datele oferite de el.

 

Configuarea a fost un succes, și nervii mei întinși la maxim.

 

-Data viitoare sună la tech support!

 

Articol scris pentru SuperBlog2016!

Sursă poză

Tech support!!

Micul Paris

Provincia in Bucuresti?

 

Sunt născută, crescută, iubită și certată în Brașov. Va rămâne mereu orașul meu de suflet, orașul de la poalele Tâmpei.

Îmi vine mereu greu să plec și mereu mă întorc cu la fel de mare drag.

Și,  cu toată frica mea de necunoscut, și multă muncă de convingere, întamplerea s-a întâmplat  și trebuie să plec spre București.

Eu una  nu am fost niciodată în București și nu pot să zic că toata nebunia din “Micul Paris” de care am tot auzit mă încântă în mod exceptional.

 

Nu vreau nici o aventură tipică în jungla orașului, vreau să găsesc farmecul Bucureștiului să-i descopăr misterele și să mă afund în ele.

 

Nu există loc ca acasă, dar măcar să găsesc un hotel unde să ma simt cât mai comfortabil

 

arc-6-150x150M-am documentat intens, și am vrut să găsesc cel mai potrivit hotel pentru “escapada” mea prelungită.  Cazare in București găsețti fără prea mari probleme, dar un hotel care să accepte animalele de companie pentru a-mi lua și mica minune cu mine în excursie, sau ceva misterios să îți încante retina și să iți dea peste cap nervul oculomotor.

 

Găsesc  Hotel Arc de Triomphe situat exact în inima Micului Paris, în apropierea de Arcul de Triumf și Bulevardul Kiseleff și sunt instantaneu fermecată.

 

Cu stilul chic boutique mă cucerește de la prima privire, nici nu stau mult pe ganduri și fac rapid rezervările, să nu cumva să am neșansa să nu mai prin o cameră.

 

Odată ajunsă în București mă cazez rapid și mă bucur de alegerea minunată pe care am facut-o.

Rupt parcă din jungla orașului, hotelul  are o prezentare granduasă și simți parcă de unde vine denumirea de Micul Paris. Camera mă cucereștarc-14-150x150e instant și parcă nu mai vreau să mă întorc la orașul de sub Tampa să ma ocrotesc sub munte.

De cand intri ,cu mici detalii să îți încânte privirea, uiți cumva că te afli în secolul 21 și te simți propiectat în trecut.

arc-5-150x150

Sauna și jacuzziul parcă te mai aduc puțin pe pământ evoluționist, dar și ele sunt decorate să îți captiveze inima și să te vrăjească veșnic, de parcă însăși Zeus își cladește misticitatea aici.

 

Podeaua din mozaic de culoare verde și luminile discrete te fac să te întrebi din ce colțișor ar putea Afrodita să iasă.

Serviciile sunt demne de un demizeu , parcă insistând pe mângâierea orgoliului,

 

Pot spune ca Micul Paris sau mai bine spus, transpunerea Parisului în “Micul București” m-a cucerit.

residence-hotels-mic

Articol scris pentru SuperBlog2016!

Micul Paris

Of ! Bate-o-ar vina de frumusețe.

Of ! Bate-o-ar vina de frumusețe.

M-am luptat toată viața cu părul veșnic deteriorat și căderea lui ( uneori parcă nici foarfeca nu mai avea ac de cojocul lui )

Nici măcar pielea mereu uscată și tenul acneic nu mi-au dat pace.

Oficial m-am săturat. M-am săturat de  să încerc tratamente minune,  să îmi pun pe păr fel si fel de minuni, să îmi irosesc banii pe uleiuri minune sau creme scumpe  care o să îmi repare tenul ca prin  farmec.

 

Vreau ceva bun, cu adevărat folositor.

 

După ani de chin și nereușite în cosmetică sunt decisă să fiu propriul meu doctor în frumusețe

 

Mă decid greu pentru ce produs să încep chimia. Oare ce frumusețe e mai importantă ?

 

Un chip frumos dărâmă oare suflete ? Părul mătăsos atrage cele mai multe priviri ? Sau poate  pielea fină îți mângaie demonii și te face să te simți iubit,.

 

Pentru că cel mai deranjant lucru vizual este tenul acneic,  experiențele mele de chimist încep aici. Înițial încerc crearea unui produs pentru ameliorarea simptomatologiei.

 

Cu toți știm că un ten gras, cu exces de sebum este predispus la apariția acneei. Cu pori mereu deschiși și contactul permanent cu flora microbiană din jur, pare că iți este aproape imposibil să controlezi acneea.

Primul ingredient la care mă gândesc este cel pentru reducerea cantității de sebum și totodată să împiedice proliferarea microorganismelor.

Un ingredient  pentru prevenirea eritemului și pruritului pentru a scăpa de obiceiul prost să îmi scaprin tenul  cu mânile poate mult prea murdare.

Să nu uităm că pe pielea nostră iși mai au casă si alte microorganisme  cum ar  fii Candida, sau nenorocitul de Stafilococ care produce acneea  stafilococia.

 

Am nevoie   de ceva cu efect antimicrobian de lungă durată, care să acționeze pe parcursul a mai multe ore

Mulțumita complet de ingredientele active alese și  după multă  trudă, primul produs ia naștere.

 

Cu ceva mai mult curaj mă apuc de “fabricarea” celui de al doilea produs, pentru că nimanui nu îi place o piele uscată ca de brontozaur.

Vreau ceva să refacă funcția de barieră a pielii, să  îmi ajute piele să își recapete elasticitatea. Concentrația de acid Hialuronic din tegument vreau să crească și să împiedice deshidratarea.

Încerc să găsesc ceva să grabească procesul de vindecare a epidermei în cazul leziunilor și sa reducă calitativ ridurile fine.

 

Știm foarte bine că totuși un par bogat și bine îngrijit poate să întoarcă capete și să te facă să te gandești la prințese abandonate.

Caut să îndeletnicesc ce-l mai bun ser împotriva căderii părului. Să prevină alopecia dar să o și trateze, să actioneze asupra cauzelor care provoacă alopecie prematură și părul să fie vizibil mai des.

 

Încet încet  gama Gerovital Derma + ia naștere. Doar cu substanțe active de calitate, ce iși fac efectul imediat.

Mă simt ca o mică vrajitoare, ca și cum astăzi am reușit să bat barierele geneticii.

Până la urmă descopăr ca biochimia are rolul ei (dar doamne cat de nesuferită pare), și mă bucur în fiecare minut ca am învățat să o iubes

Articol scris pentru SuperBlog 2016!

Of ! Bate-o-ar vina de frumusețe.